Pompa de caldura pret explicat aer-apă sol/apă-apă

De ce diferă atât de mult pompa-de-caldura-pret-urile, de la decente (ieftine-chipurile) la exagerat de mari? De ce pot avea aceleași confort și eficiență (înc.+acm) cu 2,5k versus 10k €? De ce diferă și prețul instalării pompei de căldură?

Încercăm o explicare a prețului pompelor de căldură (PdC), înțelegere fără faculta’ de PdC.

Articolul nu înlocuiește instrucțiunile fabricantului.

Formular – Temă dimensionare PdC (interesant de citit) Pompe de căldură aer-apă vs sol/apă-apă vs aer-aer (obligatoriu de citit) PdC Hyundai – setări, păreri tehnice, preț Preț calcul dimensionare PdC aer-apă (neinteresant de citit)

Spune magazinul: Schimbă centrala pe gaz că va fi mai ieftin cu pompă de căldură? Ok. Dacă nu va fi așa, să deconteze toată investiția, inclusiv deranjul, mai ales dacă vorbim de calorifere de-2-lei din tablă (de care am și io), of! Vezi Înlocuire CT.gaz cu PdC aer-apă ° amortizare?

Pompa de caldura pret°sol-apa

sol-apă versus aer-apă
Sol-apă este varianta cea mai scumpă. Unii spun că sunt cele mai eficiente. Experții lumii încă dezbat acest subiect: sol-apă vs aer-apă. De fapt: temperaturi – pământ vs aer. Da, iarna pământul e mai cald, însă primăvara-vara-toamna cam aerul e mai cald. Să învârt apa prin pământ am nevoie de o pompă de circulație serioasă, să ventilez aer am nevoie de un biet ventilator. Complicat sol vs aer.

On/off versus inverter
Unele PdC sol-apă, funcționează brut, bont, nu au puteri variabile (modulare, inverter), merg ca un aspirator = pus-scos din priză, ba 8 kW, ba oprit = η exploatare slab. Multe info tehnice sol-apă vs aer-apă.

Bani (preț) peste 15k €
PdC sol-apă sunt incredibil de scumpe: aparatul costă de la ±7k € + forajul sau țevile de prin curte, încă vreo 10k €. Prețuri mai ok Termocasa.

Cumpăr? Merită? Scot banii?
Aș spune: nunca, veci, never, aldrig, jamais. Deși incorect față de restul cetățenilor țării, pot profita de banii de la stat prin casa-verde. Sol-apă și le permit primăriile sau fondurile europene.

Mai bogați au țevile ‘n pământ.
Mai săraci, cu capu’-n aer
Dar, cu picioarele pe pământ
Ar monta pompa cu aer.

Magnetita Stănescu

Pompe de caldura pret°aer-apa

Am lămurit-o cu PdC sol-apă. Mai jos vorbim despre PdC aer-apă pentru noi, oamenii de rând, ceva mai săraki față de politicieni.

Prețul clarității♨️+🚿

Boiler cu PdC proprie monobloc total separat. Propunem PdC×2buc: PdC încălzire/răcire + PdC-boiler separat, nu o PdC unică să facă și încălzire/răcire, și acm printr-un boiler cu serpentină. Iar, pentru încălzire: PdC mai mică + CTgpl, v. PdC Hyndai – setări.

De cele mai multe ori, vedem pe internet: pompă de căldură pentru încălzire și apă caldă menajeră (acm). Da, pot face și apă caldă, însă indirect, cu alți bani, similar cu un boiler adăugat unui cazan pe lemne.

Să fie foarte limpede de la început: pompele de căldură (obișnuit) fac agent termic, apă fierbinte 55..60..65°C (sau amestec apă + antigel). Nu fac direct 🚿 apă caldă menajeră.

Pompele de căldură (major parte) fac agent termic, apă la 55..65°. Agentul termic poate fi folosit pentru:

a♨️ încălzirea casei (în pardoseală, radiatoare, registre, convectoare, ventilo-convectoare);

și, opțional
b🚿 preparare acm = boiler cu serpentină, prin serpentină învârtim apa fierbinte, agentul termic.

În schimb, există boilere cu PdC proprie. Sunt gândite pentru temperaturi mai înalte, folosesc direct freonul = agentul frigorific prin condensator imersat în boiler, sau încolăcit pe exteriorul tablei = viață maximă, fără alt agent termic (secundar, redundant), fără nevoia unei pompe de circulație (consum electric) a apei printr-o serpentină → mai eficient, deci.

Preț apă caldă menajeră

PdC pot face opțional apă caldă cu ajutorul unui boiler cu serpentină.
a° monobloc + boiler separat;
b° splitat, hydrobox + boiler separat;
c° splitat, hydrotank (boiler încorporat);

Boilere cu serpentină mărită

Boiler cu PdC proprie

Sunt niște boilere electrice, doar că mult mai eficiente față de o rezistență electrică ce consumă curent 1 la 1.

a) pompă de căldură încorporată;

b) pompă de căldură separată (split); freon între unitatea de afară și boiler.

Este varianta propusă de noi pentru preparare acm. Ieftin, simplu, eficient, mai sigur (o PdC pentru încălzire, o PdC pentru apă caldă), prepararea de apă caldă nu oprește încălzirea. Boilerul poate fi: cumpărat după regenerare buget familie; montat de către un simplu instalator.

Păi, merg până la -10°C

Da, frecvent, boilerele cu PdC sunt limitate la -10..-7°. Dar, atenție, și pompele de căldură obișnuite. De ce? Pentru că la mai frig de -10° este cam dificil să ridice freonul la 60..65°C. Unele PdC pot face 55°, dar cu COP-uri de 1,1..1,5. La -25..-20°, PdC-boilerele fac 40..45° = ok; sau, dacă vreau mai fierbinte, folosesc rezistența electrică de boost.

⚠️
Atenție maximă! Deștepții spun că o PdC-înc. are COP mai mare versus un PdC-boiler.

Serios!?

COP-ul PdC-urilor e pentru 7°C afară și 35° în apă, iar COP-ul PdC-boiler e pentru 55° în apă. Verifică un COP pentru PdC-înc. la 55°!

Dezavantaje boilere cu PdC proprie
– varianta split e relativ scumpă, peste 8k lei/dec. 2022; (oricum, mai ieftin versus un boiler adăugat unei PdC cu echipamente, automatizare, materiale, montare cca 10k lei; ori hydrotank);
– arhitectul nu prevede spațiu/mobilier pt. boiler/e în baie/băi;
– utilizatorul (așteptând gaz de rețea) recurge târziu la această soluție;
– PdC încorporată (nu split) are putere limitată, sunt mai lente (contează când vine familia de la grătar și vor toți la duș, sau umplu 2 vane una imediat după alta); Rezolvarea = boiler mai mare, cca 270 litri cca 3k €.

Avantaje boilere cu PdC
De la apariția lor pe piața din România, 2020, sugerăm ca producerea de acm să fie făcută de boilere electrice cu pompă de căldură încorporată (monobloc), ori separată (split) fără nicio legătură cu PdC care face încălzire(/răcire).
Motivele:
1) confort; încălzirea nu va fi oprită iarna, răcirea neoprită vara; prepararea de acm nu va depinde de încălzire/răcire;
2) eficiență; prin serpentină circulă direct freon fără a fi nevoie de pompă de circulație = consum electric zero pentru transport agent; sunt proiectate pentru temperaturile acm (mai înalte față de încălzire), COP maxim;
3) eficiență iar; majoritatea boilerelor cu PdC sunt de tip learning = învață cum folosește familia apa caldă (menține o temperatură mai joasă noaptea, în timpul școlii/jobului, weekend-ului șamd);
4) siguranță; două PdC: una pentru încălzire/răcire, una pentru preparare acm;
5) siguranță & fiabilitate; unele boilere au serpentina cu freon în exteriorul corpului de tablă, nu imersată în apă;
6) comoditate; ușor de setat boilerul, simplu de setat PdC înc./răc.; majoritatea boilerelor sunt cu WiFi;
7) automatizare simplă versus PdC + boiler cu serpentină = vană cu 3 căi de derivație + actuator/servomotor, senzori de temperatură, cabluri de forță + comandă, setări (mentenanță);
8) financiar; mai ieftin versus boiler cu serpentină adăugat, facturi mai mici;
9) montare mai simplă; PdC va avea doar tur+retur; boilerul se montează ca orice boiler electric obișnuit;
10) cu boiler legat, PdC au limitare de timp pentru preparare acm, revine pe căldură/se oprește chiar dacă acm nu a ajuns la temperatura setată;
11) poate fi cumpărat după 3 ani, după regenerarea bugetului;
12) interesant: boilerele cu PdC încorporată (monobloc) refulează aer rece; unor clienți am direcționat acest aer rece în cămara de alimente (ideea a fost a lor).

IDEAL de CONFORT & EFICIENȚĂ
Dacă arhitectul ar gândi un mic dulăpior în băi = un boiler cu PdC la parter (bucătărie, baie) + un boiler cu PdC la etaj (2 băi alipite):
1) confort maxim: apă caldă instantanee); și
2) eficiență maximă: nu aruncare apă răcită prin țevi, nu risipire energie;
3) eficiență maximă iar: fiecare boiler învață (learns) cum se folosește acm parter și acm etaj; și
4) investiție minimă: nu e nevoie de instalație (țevi) de acm, nu e nevoie de instalație (țevi) de recirculare acm, nu e nevoie de pompă de recirculare acm cu automatizarea ei (zero consum electric pentru transport); și
5) siguranță maximă: un boiler defect = familia face duș cu boilerul funcțional.

Preț PdC monobloc (antigel)

Este vorba de o singură unitate, cea exterioară. Conține toate elementele pe circuit încălzire: vas de expansiune, supapă de siguranță, aerisitor automat, pompă de circulație, etc. Multe modele au și rezistență electrică sau locaș pentru a adăuga opțional. Altele nu sunt complet echipate (Samsung ș.a.); se montează separat: fluxostat, pompă de circulație, expansiune, supapă siguranță, aerisire.

Monobloc = apă afară; folosim antigel (varianta cea mai sănătoasă – sigură și simplă – fără alte elemente și automatizări). În casă poate fi un schimbător apă-apă, antigel numai pe partea de afară – când antigelul ar fi mai scump decât schimbător, pompă externă, automatizare (complicat, n-aș propune) etc.

Dezavantaje monobloc
– dimensiunile unității și greutatea sunt mai mari decât ale unității exterioare din varianta split.

Avantaje monobloc
– nu e nevoie de cameră tehnică (monobloc complet echipate + rez. el. și boiler/e separat/e cu PdC proprie); Atenție, nu multe actuatoare!
– nu există unitate internă, nu sună în casă;
– prețuri mai mici;
– se montează cel mai ușor;
– nu e nevoie de frigotehnist la instalare;

Mitsubishi, Ariston nu au varianta monobloc.

Preț PdC split (freon)

Când auziți PdC varianta split = freon-split. Daikin are și varianta hidro-split, v. mai jos.

Montare puțin mai scumpă, 2 unități, freon între ele. Afară există doar freon, fără risc de îngheț, n-ar fi nevoie de antigel; în casă nu vor fi sub 0°C în câteva ore de avarie.

Unitatea interioară poate fi:

box) simplă, de perete (cunoscute ca hydrobox); mai ieftine, nu fac apă caldă; Se leagă tur+retur încălzire și opțional tur+retur serpentină boiler, vană cu 3 căi de deviație (deviază de pe încălzire, pe boiler).

tank) cu boiler, de pardoseală (știute ca hydrotank); mai scumpe, fac apă caldă. Toate elementele (mini-puffer amestec, boiler, vană cu 3 căi, automatizare) sunt încorporate în dulap. Se leagă tur+retur încălzire, apă rece+caldă menajeră.

De ce diferă prețul hydrotank-ului?
Hydrotank-ul poate avea: volum boiler și/sau rezistență electrică mai mari, mai mici. Da, există muuulte modele, muuulte prețuri. Ce aleeeg?

Dezavantaje split
– e nevoie de cameră tehnică;
– sunt mai scumpe;
– unitatea interioară sună puțin;
– instalare mai dificilă;
– e nevoie de frigotehnist;

Avantaje split
– nu e nevoie de antigel, afară e doar freon;
– unitatea interioară (hydro-box/tank) e prevăzută cu rezistență electrică (obișnuit);
– hydrotank are și boiler, ocupă spațiul cel mai mic, instalare mai ușoară (se leagă doar la tur+retur încălzire și apă rece+caldă menajeră) hydrotank = varianta cea mai scumpă.

Split hibride PdC+CTgaz încorporată

Unitatea interioară, pe lângă schimbătorul freon-apă, are și arzător pe gaz + schimbător instantaneu pentru acm. Face răcire vara. Mai multe pe immergas.com. O variantă de luat în calcul cu noile prețuri ale energiei (2021).

Split-cu-apă Daikin

Daikin are – pe lângă monobloc și split (freon) – varianta split-cu-apă (hidro-split). Adică, între u. ext. și u. int. nu e freon, ci apă (ambele schimbătoare aer-freon & freon-apă sunt afară); un fel de monobloc din 2 bucăți, ar trebui antigel. Unitatea din interior poate fi: de perete hydrobox; de podea hydrotank cu boiler încorporat.

Nu mă pot pune cu ei, Daikin are experiență de ani-și-ani față de mine, însă, nu știu ce să spun, parcă ar fi varianta flit, nu split.

Split sau monobloc?

Toți clienții ne întreabă: pompă de căldură split sau monobloc, ce sugerați? După cum observ, ar fi ales deja split, întrebarea ar fi doar pentru a le confirma split-ul. Noi, le răspundem: alegerea dvs.

Omu’ întreabă. Nu, nu sunt mai eficiente cele split vs monobloc. Nu au COP mai mare; nu sunt nici mai silențioase, nici mai frumoase.

Vezi articol dedicat: Monobloc vs split?

Prețul eficienței

Mda, evident că în prezentări, toooate PdC sunt ceva OZN-uri.

• folosesc tehnologii încă neinventate,
• consumă energie regenerabilă, adică: nimic, ioc, neam, μωκα,
• au eficiență extrem de ridicată,
• au consum redus, chiar ne dă Enel ±2 lei/lună,
• inventează apa-caldă-menajeră-fără-bani,
• sunt ușor de montat, ca un ❄️ fulg,
• ocupă spațiu redus, abia că se văd,
• silențioase, cu noizchensăleișiăn & sailănt,
• protejează mediul de afaceri,
• au agent 006 frigorific la modă R32,
• dau confort superior,
• sunt ideale pentru case încă ‘n PDF, la-roșu, vechi, străvechi,
• au design Porsche-edition, premium, linii moderne,
• sunt compatibile cu iPhone 13, Samsung Fold3, orice tel. peste 2k €.

Care este cea mai eficientă pompă de căldură? Ghinion pentru cei dispuși să dea oricâți bani pentru eficiența unei PdC. Indiferent de preț/marcă/model de PdC, cea mai mare eficiență se obține când există concomitent:

• arhitectură gândită, termo-izolație, m² utili de geamuri; +
• sistem de încălzire în pardoseală în șapă cât mai groasă = inerție termică cât mai mare; (va fi un articol despre uscate) +
• exploatare instalație de încălzire cu adaptare meteo = cele mai mici temperaturi ale apei & modulare – nu on/off, nu pornit/oprit.

Încălzire în pardoseală preț

Încălzire în pardoseală ghid

Din fericire aș spune, tehnologia de ultimă generație se află în mai toate modelele de PdC moderne. Centralele pe gaz cu condensare au aproximativ aceeași eficiență de ardere = 107..109%. Ca CT gaz, și PdC moderne au cam aceeași eficiență (în aceleași condiții de temperaturi exterioară/tur), diferă prea puțin ca această eficiență să conteze în alegerea lor.

Urzeala temperaturilor de încălzire în pardoseală

Cele mai bune centrale termice pe gaz

Prețul COP-ului

Până la COP-ul din pliantul PDF e cale lungă.

¯\_(ツ)_/¯
COP-ul poate fi și peste 5, dar și sub 2.

Dau cei mai mulți bani pe o pompă de căldură, am COP-ul cel mai mare? Nu. Cum scrie mai sus (eficiență) COP-ul cel mai mare este când avem cel mai rece agent termic. Pompe de căldură păreri tehnice – concluzie.

+7°
media-mediilor
temperaturilor
septembrie-mai
Cluj-N.

-2,5°/ianuarie

Mai jos, un tabel care ne arată cât de mult diferă acest COP. Valori care demonstrează eficiența adaptării meteo pe care o promovez pe acest site cu vârf și îndesat. COP mare = temperatură mică în instalație, exact cât să asigure confortul termic cerut de om în 🏡.

💰 versus 🧠 (de aici poza articolului)
Un tabel care arată că nu banii mulți, ci exploatarea corectă contează.

Aer	Tur	kW termic	kW electric	COP
-15	35	6,11	2,51	2,43
-15	60	3,99	2,84	1,41
-7	30	7,47	2,20	3,40
-7	60	5,32	2,88	1,85
+7	25	3,40	0,48	7,14
+7	55	4,95	1,49	3,33
+15	25	3,86	0,38	10,1
+15	50	5,19	1,25	4,15

Centrală termică pe gaz sau pompă de căldură
Hmm! Mai sus, observăm că la 7° afară și 25° în apă, ar fi un COP de 7. Cu prețurile energiei de 2021, o casă bine izolată termic să permită temperaturi apropiate de 25°, m-aș gândi la o PdC pentru încălzire și boiler cu PdC proprie.

Prețul grupului amestec

Deși nu avem nevoie de grup de pompare și amestec, în Rămânia, cei mai mulți ingineri de instalații sau de service, majoritatea instalatorilor nu-și imaginează încălzirea în pardoseală fără aceste grupuri.

Grupul e chiar un dușman al eficienței, face amestec forțat, vrem-nu-vrem. Deci, pompa de căldură trebuie să facă 50° pentru ca după amestec să avem 50 – 20 = 30°C prin țevile din podea. De ce să nu facem direct 30°C? Multe info în Grup pompare amestec de evitat.

Degeaba am cea mai scumpă PdC, dar exploatarea (folosirea) nu e cea mai inspirată, cu facturi de peste 2 ori mai mari.

4,6 = COP 0° afară, 28°C/tur
2,2 = COP 0° afară, 60°C/tur

¯\_(ツ)_/¯ mda, cu calorifere non-super-supradimensionate, pot avea facturi de 3 ori mai mari. De banii pe Nibe, Daikin, Mitsubishi supărate, probabil, mai bine cumpăr radiatoare ca lumea. (v. mai jos).

Preț ger -28..-20°

În manualele tehnice găsim temperatura minimă. Poate fi: -20°C; -25°C; -28°C. În funcție de aceste temperaturi = PdC mai scumpe, mai ieftine.

Prețul puterii pe ger

Atenție! Pompele de căldură sunt generic denumite de 8 kW, 12 kW. Aceste puteri sunt pentru 85% umiditate relativă, 7° afară și 35/30°C tur/retur apă. Pentru aceleași condiții vedem COP-ul și SCOP-ul.

Supradimensionare putere
Puteți considera combinare de comerț, însă, o putere termică prea mare a pompei de căldură duce (cu siguranță, nu probabil) la:
a) disconfort termic când nu e ger; căldura merge și toamna, primăvara;
b) facturi mai mari; în loc de 22°C văd pe termostat 23°C, chiar 24°C (IPAT);
c) viață scurtă; porniri, opriri repetate; variații scurte și multe ale temperaturii și presiunii apei;
d) Nu vorbim de investiția mai mare și alte implicații.
Ca idee, despre ce înseamnă puterea sursei de căldură vezi Top CT gaz.

Ce înseamnă A7W35?

A7W35 = air 7°C, water 35°C (pe tur); Δt = tur – retur = 5°C = considerat; nu se scrie A7W35/30, simplu. În același timp, toți fabricanții consideră și umiditatea relativă, RH = 85%.

Dragii mei, mă doare bila de câte ori aud (inclusiv de la ingineri) că Δt trebuie să fie 5K. Nici vorbă. Unele PdC ne lasă să alegem ce Δt vrea mușchii noștri. Într-adevăr, unele modele de PdC nu ne lasă să umblăm la Δt (neam setări).

5K = 5°C, poate fi 35-30=5K, dar, și 42-37 sau 25-20 = tot 5K.

Ce se întâmplă cu 31-22=9K ori 25-24=1°C? Se strică pompa de căldură? Nu mai face încălzire? Îi scade steaua, îi crește bicepsu’, COP-ul?

Comparăm mere cu pere? A7W35 vs A15/W25 vs A-15W40?
Este vorba de o convenție în UE, SUA ș.a. Ca toți fabricanții să dea puterile PdC-lor pentru aceleași condiții de temperaturi (aer, tur, retur) și umiditate relativă s-au convenit câteva valori fixe:
aer +7°,
tur apă 35°,
Δt 5°,
RH 85%
= A7W35 (prescurtat).

Alte valori pot exista?
Evident că în realitate sunt alte valori: și pentru aer, și pentru tur, și pentru retur; Δt poate fi: și 10°C, și 15°C, dar și 0..1..2°C, nu doar acel Δt 5°C. De pildă, cu 31-22=9K (+12°, RH 65% afară) = A12W31/22 puterea termică (kW) și COP-ul sunt mai mari decât în pliant/A7W35.

COP-ul boilerelor cu PdC e mai mic?
Nu, dimpotrivă. Valorile convenite sunt altele, și anume: A7W55/10. Adică: aer 7°, acm 55°, apă rece 10°, umiditate 85..87%. Evident că pentru temperatura de 55°, COP-ul e mai mic versus 35° la care se referă COP-ul PdC încălzire. COP-ul boilerelor care iau aer din interior la 15..22° și acm 45°, logic, mai mult decât clar: COP-ul boilerelor crește mult. Implicit, eficiența boilerelor cu PdC proprie e peste varianta boiler cu serpentină legat la PdC încălzire.

Și mai tehnic: din setările PdC putem impune pompei turații variabile în funcție de Δt. Plaja Δt este de la 1°C la 20°C. Proiectantul calculează cu ce Δt vrea, utilizatorul impune ce Δt are chef și dacă are de gând să moduleze pompa-i. Mai multe în Urzeala temperaturilor.

Enervant, aceste PdC aer-apă au puterea cea mai mică exact când e mai frig afară. Și ger, și nevoie de apă mai caldă = putere mai mică. Unele modele (ceva injecție de freon) își păstrează puterea de 8 kW (10..12.. kW) și la temperaturi de -15..-10°C. Evident, sunt puțin mai scumpe și consumă puțin mai mult; din păcate, și când mai-cald.

Prețul rezistenței electrice

Monobloc
În cazul PdC monobloc există 3 situații:
a) au rezistență electrică din fabrică (Hyundai, Midea);
b) au posibilitatea de a li se monta opțional (Daikin M, Ferroli);
c) nu li se poate adăuga; rezistența trebuie montată separat prin instalație – butelie de amestec, mini puffer 40..100 litri, hydrobox-fără-freon, hydrotank-fără-freon (Chofu, Daikin M, Immergas, Nibe, Samsung).

Split
În cazul PdC splitate (unitate afară + unitate înăuntru hydro-box/tank), de obicei, unitățile interioare sunt prevăzute cu rezistență electrică.

Preț rezistență electrică (noiembrie, 2021)
a) 0,7..1,5k lei fcț. de mărime/marcă – separată, universală, cu filet 1½”, 3..9 kW, pot fi legate mono sau trifazic. Există și cu flanșă (180 mm); sunt mai scumpe.
b) peste 2k lei – dedicată pentru o marcă/model.
c) mulți lei – hydrobox-fără-freon (booster); hydrotank-fără-freon (vezi Daikin, Nibe). Da, pot lega dulapul cu PdC monobloc.

Montare
Pentru cele monobloc și hydro-box/tank cu rezistența inclusă, manoperă zero lei. Nu trebuie făcut nimic, doar setat din soft. Pentru rezistențele separate, trebuie făcute racordurile hidraulice (kit, butelie, puffer) și cabluri: forță (230/400 V) + comandă (automatizare).

Prețul caloriferelor

Recomand, insist, nu știu cum să mă mai exprim:

nuuu calorifere din tablă de oțel cu aripioare = convectoare, aer cald = 28°C în tavan degeaba, podele și mobilier reci!

nuuu ventiloconvectoare = aceleași convectoare + ventilator băgat în priză.

Știuuu ce spune toată lumea, ok; rog citire linkuri de mai jos!

Caloriferele să fie de tip radiator (nu doar ca denumire) = din fontă, sau similare Irsap, Cordivari. A se vedea PdC păreri – concluzie și Transferul termic – cele mai bune calorifere vs î. pardoseală.

Am CT electrică, sau lemne. kW?
Pun PdC aer-apă. Am un buget. Iau pompă mai mare, mai scumpă? Sau, mai mică = de restul banilor pot mări caloriferele = temperaturi mai mici, implicit putere mai mare a PdC, idem eficiența.

Prețul calculelor, proiect

În România, majoritatea centralelor pe gaz sunt de 24 kW (minim). Deci, să alegem puterea unei CT gaz pentru casă (moderne, bine termo-izolate, sub 500 m²) e destul de simplu, fără calcule complexe. În schimb, PdC pot avea sub și peste 4..5..6..12..18 șamd kW. De ce putere aleg? Poate fi subdimensionată pentru ger; poate fi mult prea mare pentru toamnă, primăvară.

Un proiect poate părea bani aruncați. Chiar dacă vorbim de o casă mică sub 100 m², sau de 🏡 enormă 250+ m², calculul necesarului de căldură aduce economii considerabile:
– și pentru investiție;
– și, mai ales, pentru facturile ce vin.

Proiect încălzire în pardoseală

Prețul fluxostatului – actuatoarelor

Fluxostat = călcâiul lui Ahile, veriga slabă a pompelor de căldură.

Pe cât de mic e, cât un robinet de 1”, pe cât de neînsemnat pare, pe cât de ieftin ar putea fi, pe atât de enervant și important e acest fluxostat. Din cauza lui, s-ar putea (nu obligatoriu) să mai cheltuim niște bani, să avem nevoie de butelie de amestec sau mini puffer, de țevi mai groase. Din cauza lui știu utilizator care credea că puterea PdC e prea-mică (prea multe opriri); știu utilizator care (super incomod) la 2 zile curăța filtrul de impurități. Hmm, fluxostatul e 🤏 mic, dar 😠 al dracului.

Fluxostat = debitstat pe apă. Debitul de apă care trece prin schimbătorul de căldură freon-apă trebuie să fie cuprins între valorile minimă și maximă. Debit mai mic, debit mai mare = eroare de funcționare, PdC se oprește. În același timp, fabricanții de PdC recomandă să existe un volum minim de apă vehiculată. De ce? Compresorul face presiuni foarte, foarte mari, energia înmagazinată de agentul frigorific (freon) să poată fi descărcată, preluată de agentul termic (apă).

Atenție!

Concomitent va fi nevoie de:
– debite, l/min, între min..max;
– volum minim al apei recirculate (nu oprite de actuatoare).

Dacă se folosesc actuatoare pe circuite (închise de termostate = apa stă, nu circulă), volumul de apă recirculată devine prea mic, PdC poate da eroare. Pentru a evita această eroare, se folosește butelie de amestec sau un mic puffer, 40..300 litri.

Diametrul țevilor de apă (tur, retur încălzire)
Deși ar fi vorba de o pompă de căldură cu putere relativ mică, 4..12 kW, e recomandat să folosim țevi și armături de 1” (sau mai mari), echivalent: PPR 32, inox gofrată 1” dn20 mm (3/4”, 16), PEX 32, cupru 35 (22) mm. Pe cât posibil: coturi la 45°; racorduri flexibile; niciodată două coturi la 90° lipite (un mic tronson 15..20 cm între ele) șamd.

Pompa de circulație externă
În unele cazuri (Samsung sau Mitsubishi fără hydro-box/tank), fluxostatul și pompa de circulație se montează separat, pe circuitul schimbător freon/apă – butelie (sau mini-puffer). O pompă prea puternică (să spunem peste 100..150 Wați), deși țevile sunt groase de 1”, debitul poate fi prea mare, ori viteza apei prin fluxostat prea mare. Caz negativ cu o pompă de tip 32-80 mm, 245 Wați.

Aval fluxostat
În cazul spus mai sus, a se lăsa un tronson drept (30..50+ cm) înainte de fluxostat. Tronson drept = curgere laminară. Pe sensul de curgere dacă ar fi un cot, apoi imediat fluxostatul, există riscul de curgere turbionară prin fluxostat = eroare PdC, deși țevile sunt de 1” și pompa are debitele potrivite între min..max.

În cazul hydro-box/tank-urilor, sau PdC monobloc complet echipate, nu se ridică problema pompei externe, sau din avalul fluxostatului. În schimb, urât, fluxostatul poate da erori.

Butelie de amestec (egalizare) sau mini puffer
Astea rezolvă problema existenței a un milion de actuatoare.

Prețul degivrării – actuatoarelor iar

Degivrare = un minim volum de apă trebuie recirculat pentru descărcare termică, de pildă 40 litri (funcție de model PdC). Automatizarea aia complicată poate închide toate actuatoarele la un moment dat = degivrare nup. Noi nu montăm actuatoare și alte chestii complicate, adică tot volumul de apă al instalației este oricum recirculat și pe încălzire/răcire și pe degivrare. Noi nu folosim nicio butelie de amestec (egalizare), niciun puffer, în 99% din cazuri. Cei cu un milion de termostate și actuatoare sunt nevoiți să folosească mini-pufferul/butelia.

Preț automatizare proprie

• Nu e nevoie de:
• 12 termostate cu senzori de șapă (12 setări),
• 30 de actuatoare,
• 3 grupuri de pompare și amestec,
• 3 reglete (unități de comandă și module),
• kilometri de cabluri,
• montare, instruire, asistență, mentenanță.

Pompele de căldură au propria automatizare și the best one: weather compensation.

• E nevoie doar de:
• un biet proiect,
• o biată echilibrare hidraulică,
• o biată alegere a curbei de compensare meteo.

Toate PdC aer-apă moderne au automatizări superbe: senzor de temperatură exterioară; majoritatea au și senzor interior. Există mai multe setări la îndemâna utilizatorului:

• temperatură agent termic variabilă în funcție de temperatura exterioară (adaptare meteo = cea mai bună alegere); se impune o curbă/grafic de modulare; curbă potrivită = 22°C în casă fără alte termostate (ca la termoficare);
• adaptare meteo cu influența senzorului de interior; curba de mai sus e ușor-ajustată în funcție de temperatura din casă;
• temperatură fixă; omul alege o temperatură de tur, o poate modifica în funcție de confortul din casă; unele softuri permit 2 valori fixe – de ex. 25°/tur ziua, 29°/tur noaptea (mai frig afară).

Unele modele de PdC au și wifi încorporat din fabrică, sau se aplică un modul opțional pentru internet.

Of, câte setări există! Aș propune citire Setări centrală termică (valabil și pt. PdC).

• preparare apă caldă menajeră (prioritate totală sau parțială);
• comandă rezistențe electrice externe încălzire, rezistență electrică boiler (booster-e);
• protocol de pornire (în trepte de temp.) încălzire în pardoseală;
• cicluri de uscare;
• gestionare mai multe circuite directe și/sau de amestec încălzire;
• combinare cu (ventilo)/convectoare, radiatoare;
• combinare cu alte surse de căldură;
• combinare cu panouri solare de apă caldă;
• smart grid;
• funcționare în cascadă a mai multor unități;

PdC pot gestiona foarte (dacă nu prea) multe elemente pentru o casă de om. Cred că folosim sub 10% din funcții.

Automatizări – termostate & surse de căldură de la on/off la OpenTherm

Preț automatizare on/off externă

Majoritatea nu profită de automatizările proprii ale pompelor de căldură, net superioare, de altfel. Cei mai mulți apelează la automatizări externe, on/off (Rehau, Uponor, ori Salus, Honeywell ș.a.) cu PdC setată pe temperatură fixă 50..60°C.

De ce on/off-urile externe nu sunt cea mai bună alegere?

Mai ales pe ger, la recuperare de la 21°C la 22..23°C în casă, pompa de căldură trebuie:
1) și să reîncălzească șapa (elemente construcție, tone),
2) și să acopere pierderile de căldură prin anvelopă
1 + 2 = temperatură agent cea mai mare, implicit puterea cea mai mică cu COP-ul cel mai prost.

Spre deosebire de CT gaz 24 kW, PdC au puteri limitate; aceste recuperări vor fi foarte lente, pot da chiar disconfort termic.

Și pentru CT gaz, dar mai ales pentru PdC, sugerăm folosirea automatizării proprii pentru toată zona folosită a casei (un singur termostat legat cu sursa, sau chiar fără), iar pentru încăperi foarte rar folosite (dormitor oaspeți) aplicarea unui termostat de câmp = nelegat cu sursa de căldură, ci direct cu actuatoarele de pe distribuitor, bucla/buclele aferente. Multe info în Automatizările infinit de simple sibotherm.

Automatizare on/off externă (de tip Rehau, Uponor, cu/fără reglete) = actuatoare pe ∼toate buclele din casă. Actuatoare închise = apă nerecirculată. Majoritatea actuatoarelor închise = volum prea mic de apă vehiculată prin pompa de căldură = poate da eroare de debit insuficient (fluxostat). Rezolvare: folosire butelie de amestec sau mini puffer (obligatoriu).

Știu că și ingineri, și instalatori, și utilizatori concep încălzirea prin pardoseală plină de termostate wifi, reglete și actuatoare. Uite că o automatizare on/off foarte, foarte scumpă, în cazul PdC-urilor, destul de probabil să aducă facturi mai mari și chiar disconfort.

Automatizare – inerție termică, regimuri staționar versus tranzitoriu

Preț răcire vara

Există modele ce fac doar căldură = mai ieftine. Multe PdC aer-apă fac și răcire (reversibile). Unii clienți folosesc instalația de încălzire în pardoseală pentru răcire vara, confort de cramă, superior aerului condiționat. Lângă Cluj-N., Brașov, utilizatorii ne spun că n-au folosit-o că n-a fost cazul. În schimb, AR, BC, centru Cluj-N. CT, IF etc. pornesc răcirea.

Răcire prin pardoseală sau tavan?
Încălzirea în pardoseală o numim tehnic așa: încălzire prin radiație de pardoseală, deci, transferul/confortul termic e dat de radiație, nu de convecție (aer cald). Interesant: podeaua încălzește prin radiație omul, dar – atenție! – și pereții + tavanul. În același timp, pereții, apoi tavanul capătă căldură și prin conducție (prin material – cărămidă, beton armat). Cu adaptarea meteo (sibotherm) = funcționare încălzire 24/24, șapa radiază și conduce permanent căldura, așa că pereții – chiar și tavanul – capătă aproape aceeași temperatură cu a finisajului (parchet, gresie). Deci, toate cele 6 fețe ale unei încăperi au aproape aceeași temperatură, evident, finisajul ușor mai cald.
Exact același lucru se va întâmpla pentru răcire; cu o șapă de ±24°C (permanent 24/7) răcim și pereții (tavanul) spre 24°C. În funcție de căldura de afară, putem avea în aer 24,5..26°C, un confort excelent simțit prin radiație (mai ales spre cele 6 fețe ale încăperii) când afară sunt 38°C.

Cum funcționează răcirea?
Simplu: turul e mai rece, returul mai cald, de pildă 19/25°C.

Va fi condens pe țevi, distribuitor?
Nu. Turul minim nu va fi ca în mall-uri de 5..7°C, că de cca 18..19°C. Adică, peste punctul de rouă (dew point pe orice aplicație de vreme).
ℹ️ Avem clienți care setează mai jos, 16..14..chiar 12°C, fără probleme de condens, sau podea prea-rece.

Va fi prea rece sub talpă?
Nu. Șapa, pereții nu devin sloi de gheață, au cca 23..26°C – ca iarna, de altfel. Instalația va funcționa identic: 24/7 cu aceeași adaptare meteo.

Cum calculez necesarul de răcire?
Calculele sunt extrem de complicate, permit marje foarte largi între minim și maxim, consideră aportul electrocasnicelor, oamenilor, insolația ș.m.a. Evident că poate fi un proiect destinat răcirii, însă, considerăm relevant calculul pașilor pentru încălzire. De ce?

• Durată – căldura merge cel puțin septembrie – mai; răcirea cel mult ½ din iulie – ½ din august.
• Istoric – cu pașii și reglajele hidraulice pentru încălzire, clienții noștri au folosit cu succes instalația pentru răcire. Nu am avut plângeri.

Necesar răcire vs încălzire
Feedback beneficiari: cea mai mare factură de răcire e de 3..4 ori mai mică decât cea mai mare factură de încălzire. Cu alte cuvinte, puterea PdC dimensionată pentru încălzire este mai mult decât suficientă pentru răcire.
Atenție! Ăsta e încă un motiv să nu supra-dimensionăm puterea PdC. Sugerăm folosirea rezistenței electrice de backup pentru momentele geroase, sub -15..-5°C. Beneficiarii care au ales PdC cu putere peste cea sugerată de noi au întâmpinat probleme la pornirea pe răcire. Vezi Setări PdC.

Trebuie să fac altă echilibrare hidraulică?
Nu neapărat. Clienții noștri au păstrat exact aceleași reglaje hidraulice; spun că s-au bucurat de confort bun pe răcire. Doar au comutat PdC pe răcire și au ales curba potrivită de adaptare meteo răcire cu temperatură înaltă.

Copertină & echilibrare hidraulică
Unul dintre beneficiari (Reghin) ne spune că a deschis puțin debitmetrele pentru livingul aflat la sud (vitrate mari fără copertină), simțea o temperatură mai mare versus încăperile dinspre nord.
Dacă există buget, v-am sugera să montați copertină pe întreaga latură a peretelui sudic, nu doar peste fereastră. Astfel, evitați și efectul de insolație geam + perete, nu doar efectul de seră dat de sticlă, efect care va exista și dacă folosim aer condiționat.

Ar fi mai bine cu pas de 10 cm peste tot și termostat în fiecare cameră?
Nu. O singură dată am făcut varianta asta (2015) unui client la recomandarea inginerilor Uponor. Recomandau pas de 10 cm peste tot + termostate și actuatoare. Nu am obținut confortul optim nici pe răcire, nici pe încălzire. Se pare că propunerea noastră (pași diferiți, calculați) pentru încălzire se potrivește foarte bine și pe răcire, chiar fără supradimensionare având în vedere și răcirea.

Aport de țevi în pereți, tavan vs aer condiționat
Dacă într-adevăr, într-un living la SV – nu toată casa, perete de sticlă nu scumpă, fără copertină, insolație, s-ar dovedi că răcirea prin podea nu face față, aș cântări investițiile: țevi prin pereți, tavan versus 1 buc aparat de AC. Aș inclina spre un AC = a) dezumidifică; b) AC = pompă de căldură aer-aer. Sistemele prin pereți, tavan sunt exagerat de scumpe.

Radiația rece, inerție vs climatizare
Pentru încălzire cu pompă de căldură aer-apă propunem clar încălzire în pardoseală și inerție termică cât mai mare (șapă groasă, tencuială după șapă etc.). Uite că aceeași inerție ajută și la răcire. Nu mai contează într-atât că soarele iese din nori și se face instantaneu cald.
Climatizarea face și dezumidificare și poate purifica aerul. Ar fi 2 variante: a) leg dezumidificator cu pompa de căldură + purificator de sine stătător; b) montez și un aer condiționat.
Oricum, insistăm pentru montarea copertinelor și/sau jaluzelelor exterioare înaintea aerului condiționat (AC). Descurajăm folosirea AC-lui.

Cum comand răcirea?
Uite cum automatizare simplă propusă de noi (termostat unic modulant pentru zona locuită și termostate on/off de câmp în camerele nelocuite) funcționează perfect și pe răcire. Simplu: din panoul propriu pompei de căldură, comut de pe încălzire pe răcire. Trecerea poate fi automată: aleg +22°C afară stop încălzire, +28°C afară start răcire. Pentru încăperile unde nu se dorește răcire și nu au termostat = închidere retur cu căpăcelul din dotarea distribuitorului – nu se închide din debitmetru tur, pentru a păstra echilibrarea hidraulică făcută pe încălzire.

Ce fac cu actuatoarele și termostatele on/ff de câmp?
Ar trebui folosite termostate și cabluri pentru ambele comenzi: căldură/răcire. Un alt motiv să profit și să folosesc numai automatizarea proprie pompei de căldură = defel complicată și eficientă. Dormitorul de oaspeți (cu termostat de câmp doar încălzire) nu se răcește, pentru că actuatorul e NC = normal (closed) închis, deci e închis pe timpul verii (peste 22° în cameră).

Păstrez adaptarea meteo?
Da. Nu folosesc niciun termostat ON/OFF: Este vorba de alt grafic de compensare meteo, separat de cel al încălzirii. Mai cald afară ⇒ mai rece apa; mai rece afară ⇒ mai caldă apa.

Păstrez funcționarea 24/7?
Evident, ca la încălzire, și răcirea trebuie să funcționeze continuu, constant. Dacă noaptea apa atinge temperatura din grafic, PdC se oprește.

Pompa de caldura pret

O parte din mărci vindem și noi. Încercăm să punem cât mai multe mărci, cititorul să aibă o imagine de ansamblu: date tehnice & preț.

Deviz ofertă pompă de căldură cu materiale și manoperă

Încălzire în pardoseală cu pompă de căldură

Ca o concluzie a PdC aer-apă preț

În viitorul apropiat estimez ca prețurile PdC aer-apă să scadă, totuși, la valori umane. Este un domeniu nu foarte nou, ci mai puțin cerut în România, Europa (lume). Încălzirea în pardoseală capătă teren, izolarea termică e tot mai bună, folosirea pompelor de căldură devine tot mai justificată dacă nu cea optimă.

Încă mai sunt care spun că preferă cazanul pe lemne că e mai sigur, din ce în ce nu-mai-ieftin față de o PdC. PdC = nu cameră tehnică, nu horn, nu puffer, nu multe. Echipamente cazan pe lemne + construcții = mai scump.

Estimez să aibă și Rămânia blocuri în care fiecare apartament va avea propria pompă de căldură pentru încălzire și boiler cu PdC încorporată.

Încălzire în pardoseală apartament vechi

Fără iz-de-comerciant, spun că:

• cu un proiect (pași calculați IPAT, echilibrare hidra – idem pt. calorifere),
• cu o PdC potrivită (nu cea mai scumpă, nu cea mai mare),
• cu doar automatizarea din dotarea PdC, simplă și cea mai eficientă,
• fără o cameră tehnică complicată, complexă care să ceară instruire și mentenanță,
• cu exploatarea optimă și simplă = adaptare meteo (mai ușor de setat față de 10 termostate PWM, 3 grupuri de amestec și reglete),

obținem un confort maxim, prețuri minime atât pentru investiție cât mai ales pentru facturile ce vin.

Nu cred că cea mai bună investiție e doar în produsele cele mai scumpe cu ignorarea modului de exploatare.

Extrem de importante sunt arhitectura, vitratele și termo-izolația;

Ulterior mutării, pentru astea, nu mai prea ajută termo-instrucția.

E(u)minescu

Ar trebui să știm cum să le alegem & folosim în cel mai eficient mod.

Alegerea potrivită
bate ulterior
oferta de pe net micită.

Vă dorim mult confort pompat cu căldură, nu pompat cu pret €.