Scumpe și cam… degeaba | Never enjoyed 🙁
Instalații termice & sanitare: listă cu investiții, montaje și exploatări neinspirate.
Instalațiile nu sunt ieftine deloc. Facturile pentru ele de-a lungul anilor: mari.
Unele chestii din instalații sunt chiar degeaba, chiar de costă o groază de bani. În același timp, în loc de confort, aduc chiar disconfort.
P-aceeași temă: Case eficiente termic. Arhitectură degeaba!
Pompă de căldură aer-apă, apă-apă (sol-apă) folosite pe 50..60°C
Unii dau peste 10.000 € pe o pompă de căldură. Pompa reglată pe 50..60° = cel mai prost COP (coeficient de performanță). După care, cu grupurile de amestec, reduc la 30..40°. Stupid. Pompa de căldură trebuie să moduleze temperatura apei în funcție de vreme. Să facă cea mai mică temperatură cu asigurarea confortului. Soluție: grupurile de pompare amestec pleacă.
Pompă de căldură aer-apă reglată pe temperatura maximă și încălzit ditamai pufferul de o tonă
Pompele de căldură au acea eficiență excelentă când temperatura turului este sub 35°C. De ce să fac 60°C cu un COP sub 2, când pot face un COP de peste 5?
De ce nu adaptez meteo pompa de căldură? Să facă temperaturile minime, dar care asigură confortul cerut?
De ce să mă topesc de cald în camera tehnică din cauza dinozaurului de o tonă? De ce o tonă?
Din puffer, pun grup de pompare amestec pentru încălzirea în pardoseală?
Offf!
Cea mai proastă exploatare a unei surse de căldură. Fie ea pompă de căldură, CT gaz/GPL, pompă de căldură pe gaz, chiar cazan pe peleți/lemn.
Încălzire în pardoseală peste tot și grupuri de amestec
Dezavantaj maxim grup pompare amestec destinat sistemelor ce au și bucle de pardoseală, și calorifere, și aeroterme ș.a. = aceeași temperatură de 50°C, reglată manual, nu adaptată meteo & om.
Alt dezavantaj = fac amestec vrem, nu vrem. Sursa de căldură trebuie să facă 60..65°C să ajungă în bucle 50°C.
Aceleași 50°C: toamna-iarna-primăvara, ziua-noaptea, soare-nori? Why?
Vezi Grup pompare amestec Nup!
Non-adaptare meteo = confort mai slab, facturi mai grase.
Bani mai mulți: și pe investiție, și în exploatare. Viață mai scurtă instalație.
Vezi: încălzire în pardoseală preț!
Filtru anti-magnetită & non-fier
Magnetită = rugină, aproximativ.
Ce să fac cu el într-o instalație de încălzire prin pardoseală unde există doar plastic și inox/alamă?
La ce ajută într-o instalație de PEX/PPR și calorifere de aluminiu?
Cică face economii de energie. Cum? Please, help!
Pierderile de presiune prin filtru anti magnetită = consum de energie electrică al pompei în plus total degeaba.
Mă rog. Nu l-am folosit niciodată.
Nu l-aș folosi nici într-o instalație cu calorifere din oțel/fontă cu apă curată, instalație bine dez-aerisită unde recircul aceeași apă cu același conținut de O₂. Eventual, primele 2..3 zile, după care jos cu el.
Calorifere mai scurte de 22/600/2000 legate tur/retur pe diagonală, „în cruce”
Toți instalatorii leagă pe diagonală toate caloriferele, indiferent că-s mai lungi, mai scurte, mai înalte, mai joase etc.
Producătorii, în schimb, recomandă legarea tur/retur pe aceeași parte. Poate-s mai prostalăi decât instalatorii. „Îmi spui tu mie cum să leg un calorifer!?” Ei recomandă că doar tu le legi cum ai chef, că-s caloriferele tale. Interesu’ lor e să vândă cât mai mari. Corect ar fi să dea coeficientul de corecție în funcție de mărime și tip racord.
Se racordează pe diagonală caloriferele peste 1800 mm, cum ar fi 22/600/1900. Când L > 3 x H, sau chiar 4 x H (unii fabricanți).
Alt exemplu de legat pe diagonală este 33/300/1400, ca 1400 mm > 3 x 300 mm.
Dacă nu respecți, pierzi din puterea termică, chiar și 40%. Adică, în loc de 3000 W, reduci la 1800 W, ca idee. Cu cât mai scurt, cu atât pierzi mai multă putere.
Se leagă pe aceeași parte pentru ca apa să scalde toată suprafața caloriferului: apa intră pe sus stânga, se „lovește” de partea dreaptă și e obligată să se-ntoarcă jos stânga. În cruce: intră sus stânga și iese imediat jos dreapta. Colțurile sus dreapta și jos stânga nu „văd” apa calda. În plus, colțul sus dreapta e predispus să rămână cu aer.
Concluzie: degeaba dai banii pe un calorifer de 22/600/1600 mm și-l legi pe diagonală, că ar avea puterea cât un calorifer de 22/600/1100 mm legat bine, pe aceeași parte. N-ai nici putere, și-n plus, ocupi spațiu cam degeaba. 😉 Mai bine le legi stânga-dreapta jos, că pierzi doar 10% din putere, iar țevile vor fi mai discrete.
Vezi Modalități de conectare Purmo, Types of connection: Korado! Vă rog mult și insistent, accesați paginile fabricanților!
Pe forumuri, cu super-ingineri, normal că sunt alte informații.
Fabricanții recomandă „în cruce” cele cu L>3H. Unii 4H. Dacă un fabricant DECLARĂ altfel, atunci să dea scris clientului.
Probabil, au construit altă geometrie, modernă de 2019, care rezolvă acest dezavantaj. Poate fi corect. DAR = fișă tehnicăăă!
Calorifere de oțel 22/600/1000 sub 33 kg. Contează lungimea, sau puterea în W?
Oare, unde-s vreo 2..3 kg de tablă? Dacă nu te-nteresează puterea termică, W, măcar verifică: 1. câte chile are un calorifer (32,5+ kg recomand), 2. cât de lungi sunt aripioarele din interior, că poate nici jumate din înălțimea caloriferului. Dacă faci un calcul lei/putere, au aceleași prețuri în lei/W. Sau, crezi că vreun fabricant e mai prost decât altu’? Hmm…
Aspecte nasoale la cele „ieftine”: 1. Nu dau căldură, că n-au putere calorică. 2. Îți sună noaptea-n cap, că se dilată-contractă la greu. 3. Se deformează, mai ales grilaju’. 4. Îngălbenesc too soon. Dar, măcar, ești liniștit că ai placat pereții cu calorifere… 🙂
Exemple de calorifere 22/600/1000: Vezi Mastas 31,68 kg; Uniline 34,3 kg! Noi simțim diferența când le cărăm 🙂
Atenție la puterea termică! Unii dau puterea la Ttur/Tretur/Tinterior = 90/70/20 °C, alții la 75/65/20 °C. Le scade puterea odată cu scăderea temperaturii apei din ele. La centrala cu condensare, ar trebui să ai cel mult 60/50/20 °C.
PS: Lumea, în general, vrea centrale termice cât mai mari, dar la puterile caloriferelor nu se uită. Că, degeaba ai centrală de 32 kW și calorifere de 14 kW.
Țevi cu diametre (mai) mari pentru apa rece și caldă la centrale cu preparare instantanee
Diametru mai mare, bani mai mulți.
CT de 24 kW asigură debitul pentru un duș, 12 litri/min. Adică, n-o să ai niciodată 12×2=24 l/min de apă caldă. Diametru mai mare = mai multă apă răcită pe țeavă, oricum aruncată la canal, mai mult timp să vină apă caldă, mai mulți nervi 🙁 mai mult gaz consumat degeaba. Traseu mai lung, risipă mai multă. Cu distribuitor, consumi și apa pe fiecare traseu distribuitor-consumator.
În instalația de apă rece, implicit cea caldă, ai presiunea din rețeaua stradală, sau hidrofor. Stai liniștit: ai presiune pe rețea, ai presiune la apă caldă.
Țevi de cupru cu perete de grosime 1 mm (15×1 mm, 18×1 mm, 22×1 mm)
Mai scumpe +40%. What for? Instalațiile omului aici, nu industria grea.
Țeava de 15*0,7 mm rezistă la 59 bari. Uau! În plus, are pierderi de presiune mai mici decât cea de 15*1 mm.
Țevile de 1 mm în perete sunt ideale pentru tracțiuni, agățat ghiveciuri, bătut covoare etc.
Vorbesc de încălziri 0..2..4 bari, și sanitare 0..6 bari, nu de agent frigorific 40+ bari.
La încălziri ai maximum 2..4 bari, că refulează supapele de siguranță.
La sanitare, compania de apă e OBLIGATĂ să furnizeze apă la cel mult 6 bari. Bine de știut. Unii clienți, își montează pe banii lor reductoare. Așa că: nu vă lăsați!
Nasol e când ai zero bari. Instalații dezumflate, pe frunte vene umflate! 🙁
Centrale cu temperaturi de 70..80°C și la +12°C afară. Economie? Temperatură joasă?
Cum faci economie? Cum menajezi instalația și centrala?
Bun! La români, oricum, caloriferele sunt supradimensionate.
Caloriferele se calculează pentru -18°C la Cluj. Dai drumu’ la căldură și când sunt afară +15°C.
La blocuri, caloriferele au fost calculate fără izolația termică a pereților. Dacă s-a izolat blocu’, caloriferele au devenit supra-dimensionate. Poți merge cu temperaturi foarte joase.
Ai dat banii pe centrală. Centrala are butoane: 1. să reglezi apa caldă menajeră, 2. să reglezi apa din calorifere. De ce să nu umbli la ele?
Apa caldă o fixezi pe 39..40°C. Copiii nu se opăresc, iar tu nu te tot chinui s-o potrivești din apa rece.
Apa în calorifere o pui cât se poate de jos. Încearcă și 30..40°C. Dacă ceri 22°C cu termostatul și ai 22°C în casă, rămâi pe temperatura asta. Când vezi că ești sub 22°C, ridici temperatura din calorifere și vice-versa. Dacă centrala suportă senzor extern de temperatură, folosește-l! Face singur, de capu’ lui ce-am spus mai sus.
Temperatura joasă, înseamnă că:
1. Eficiență mai bună la centrală. Una e să cedezi căldură la un corp de 40°C, alta e să cedezi căldură la un corp de 80°C. De pildă, la condensare, tur/retur: 80/60°C randament 95,5%, 40/30°C randament 108,3%.
2. Eficiență mai bună instalație. Ceri cu termostatu’ 22°C în casă, ai 22°C, NU 23..24°C. În jurul temperaturii de 20°C, fiecare grad în plus urcă cca 10% factură.
3. Depuneri de calcar zero. Calcarul se depune peste 60°C.
4. Dilatări/contractări ale instalației spre zero. În timp instalațiile încep să plângă. Se duc îmbinările, sau chiar țevile de-s mai nașpa.
5. Fluctuații de presiune zero. Când are 80°C apa se ‘nfoaie rău. Vezi pct. 4!
6. Durata de viață a instalației muuult mai mare. Presiunile și temperaturile mari scad DRAMATIC durata de viață a țevilor, fitingurilor, armăturilor.
7. Copiii pot pune mâna pe calorifer.
8. Efectul de convecție (horn/tiraj ce antrenează praful) va fi mult redus. Se vede negreala din spatele caloriferelor, sau deasupra clemelor ce țin țevile, sau vreo pânză de paianjen ce se mișcă.
9. Caloriferele ieftine (că te-ai zgârcit) nu-ți mai pușcă-n cap, îngălbenesc mai greu, grilaju’ rămâne cât-de-cât drept.
Centrale de 28..35 kW (pe încălzire) la apartamente și case sub 250 mp
Atenție! CT cu condensare au puterea pe apă caldă mai mare cu cca 2..4 kW. Unii fabricanți dau puterea pe încălzire, alții pe cea de apă caldă, că pare mai mare centrala.Vezi un tabel!
CT de putere mai mare, sunt mai scumpe 10-30%. Oricum, milioane bune.
Viessmann Vitodens 100 (nu Vitodens 050) 35 kW = cca 5200 lei. Mai bine iei o CT cu boiler încorporat, Viessmann 24 kW + boiler 46 litri = cca 7100 lei. Ai acm la discreție, porniri-opriri mai rare.
CT de 24 kW face 12 l/min apă caldă. Cu 30-35 kW ai 1,5..4,5 l/min mai mult. Necesarul pentru încălzire este undeva sub15 kW. Chestia cu „se forțează” o folosește un ezermeșter ce face calcul de necesar de căldură la volum, nu cum treb’e: conform STAT 1907/1 și /2.
Robineți calorifer de retur plătiți și nefolosiți, bani dați aiurea pe țevi cu diametre mari
Ce rost are să dai banii pe robineții de retur? Rostul 1: reglaj hidraulic. Rostul 2: închidere/separare calorifer.
Cam toți instalatorii nu fac reglajul hidraulic al instalației. Instalatoru’ bagă pe gât țevi de diametre mari să meargă și ultimul calorifer.
Dai mult mai puțini bani pe diametre mici (de exemplu 15*0,7 mm la cupru) și faci echilibrarea hidraulică din robineții de retur. Sau, chiar te ajută dacă vrei o cameră să fie mai rece, decât altele etc.
Robineți calorifer de tur simpli, folosiți pentru reglarea temperaturii din încăperi
Au un singur rost: închidere/separare calorifer. Adică sunt pornit/oprit, on/off.
Degeaba îl învârți de jumate. Caloriferul consumă aceeași cantitate de energie. Poți face un reglaj, totuși, dar, cu robinetul de retur.
Să ai ce temperatură vrei în fiecare încăpere în parte, trebuie să ai robineți termostatici. Mai scumpi cu cca 35 lei. Cu ăștia poți regla de la 5 la 30 °C.
Recomand robineți termostatați în încăperile unde nu prea stă nimeni. Menții o temperatură de gardă de 5..10..12 °C. Evitare igrasie, cicluri îngheț-dezgheț în tencuială etc.
Există chiar robineți cu programare orară, cu senzor temperatură la distanță, acționați electric etc.!
Termostat cu programare dacă n-ai un orar clar de-a lungul zilei, săptămânii
Mai scump cu 30-40%. Îți prinzi urechile să-l programezi. Oricum, cine-l are îl pune pe modul „manual”.
Mai bine dai banii pe un termostat simplu fără fir. Mai scump cu cca 60 lei, dar scapi de „cable”.
Centrale termice cu condensare și temperaturi mai mari de 60°C
CT cu condensare au randamentul așa-zis de 104..109% (Hi), dacă temperatura de retur este foarte joasă, undeva la 30°C.
Crește temperatura pe retur, randamentul scade. Dacă este peste 60°C, nu se mai produce condensarea. Centrala va fucționa ca una convențională. Adică, ai dat banii degeaba pe CT cu condensare.
Pont 1: Reglează temperatura pe tur la 40..50°C! O lași așa până vezi că n-ai temperatura cerută în casă. Cu cât e mai cald afară, cu atât poți coborâ temperatura pe tur. Că doar de-aia ai butoane la centrală. :). Nu te stresa că n-ai mărit/supradimensionat caloriferele! Just do it! Nothing to lose. Vei avea doar o surpriză plăcută la urmatoarea factură de gaz.
Pont 2: Pune senzor de temperatură exterior: centrala își reglează singură temperatura de tur funcție de cea de afară. Merge chiar și cu 20/15°C de ai încălzire prin pardoseală, afară sunt vreo 16°C și tu ceri 18 în casă. Condens maxim. Toate centralele cu condensare au această posibilitate. Doar că: li-i lene inginerilor de service să lege senzorul, să explice graficele etc.
Dedurizator. La Cluj-Napoca, mașina de spălat trăiește bine-mersi fără Calgon.
La Cluj-N. duritatea apei e aproape zero. 2,15 °G (04.04.2017) = duritatea apei furnizate de compania de apă la Cluj-N., Florești, Apahida etc. Caută pe Google: „buletin analize apă Cluj„.
Pentru garanția centralelor nu se cer dedurizatoare.
Exemple duritate mare (grade germane): Turda 13°G, Feleac apă de puț 30-60°G, Făget, sat Gheorgheni apă de puț 30-50°G.
În alte orașe, județe nu cunosc. Dar, tot pe Google găsești sigur: „Buletin analize apă Medgidia” = 17,9°G. Interesant. Nu?
La ce ajută distribuitorul de apă rece, sau de apă caldă? Distribuitor calorifere?
Vezi: Distribuitor apă rece, caldă, Distribuitor calorifere!
Urmează Next on Dallas. În comentarii ne poți contrazice. Danke.
Lista este în curs de lungire…